Dor de nemurire

...căci ţărână eşti...

Geneza 3:19

Aş vrea, o!, Doamne, să nu mai fiu ţărână...

Să nu mă risipească iar vântu-n patru zări.

Aştept cu dor să faci din jalea-mi tihnă

Şi-a morţii crâncenă aripă s-o-ndepărtezi uşor.

Părinte preaiubit, şi veşnic al meu Tată,

Suflarea Ta divină să îmi alerge-n vene,

Chemarea duioasă să nu întârzie, ci-ndată

Să-mi scoale din praf oasele albite de vreme.

De-aici, din sfânt aşternut al picioarelor Tale,

Apropie-mă pe veci de regescul Tău tron.

Aştept să gust din roadele pomului vieţii

Când colinda-vom în răcoarea dimineţii.

Bucureşti, 26 decembrie 2003