Mă mir, mereu mă mir de Tine
Când mă iubeşti etern, cu încăpăţânare
Chiar sfântă-mi viaţa, e tot profanare
Aleanurile mele-s filistine...
Mă mir de gândul rece, anodin
Vărsat de heruvim într-o ureche
Trădarea mea de azi este străveche
De tronul Tău sunt răzleţitul paladin...
Şi pieptul Tău robust, de el mă mir
Mi-e piatră, căpătâi când dorm
Şi-n desfătarea nopţii mă transform
În piatră de-amintire, suvenir...
Bucureşti, 17 octombrie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu