lui Paulini
Sunt clipa care apune făr’ să ştie
Dar Tu ştii chiar şi clipele pe nume
Piroanele şi crucea-Ţi mă îmbie
Să frâng sub talpă şarpele din lume.
Tu, Cânt al strunelor stropite cu oţet
Eu – foşnetul din palmele străpunse
Tu Substantivul, eu doar un epitet
În taina frazei mântuirii nepătrunse.
Sunt întrebarea buzelor fierbinţi
Înţepenite în tristul joc al tânguirii
Tu eşti răspunsul miriadelor de sfinţi
Eşti Mielul holocaustului mântuirii.
Bucureşti, 24 iunie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu