Pustiu

Rătăcit în pustiul din sufletul meu?
Nici harta n-am învăţat-o din vreme...
Foame, nu simt
Sete, nu-mi este
Printre dunele de nisip Pitagora mănâncă şi bea
teoreme.
În pustiul rătăcit în sufletul meu?
Metastazând spre marginile fiinţei
Cum mă arde deşertul!
O fi acesta... focul veşnic?
Trec pe lângă o umbră
Făţarnic, nu vreau să o cunosc.
Hohotul său îmi ţiuie prelung în urechi
Sisif
Oare plânge? Râde?
Suflet rătăcit în pustiu? Al cui?
Fără hartă, fără foame, fără sete
De ce?

Bucureşti, 24 octombrie 2008